Sunt vrăjit de magia iubirii tale
Sunt absent, plin de gânduri banale
Dar plutesc absurd, clandestin
Asta visez, visul ca destin.
Sunt plictisit, mă sting uşor
Propriul sentiment îmi este agresor
Dar lupt, doar să fiu cu tine
Veşnic, nopţi şi zile pline.
Sunt trist, dar tu mă ţii aproape
Eu plâng, dar tu trimiţi lacrimile departe
Şi-mi zâmbeşti, printre şoapte albastre
Eu încă mai caut printre visele noastre.
Sunt acolo sus, sunt cu tine
Iţi spun sincer, îmi este bine
Te iubesc enorm, şi în sfarşit
Pot fi şi eu fericit.
Trec săptămâni, luni întregi în care mint pe toată lumea. Le spun în repetate rânduri că te detest, că nu vreau să aud de tine, nu vreau să ştiu ce se întâmplă cu tine, dar de fapt tresar la fiecare gând ce-mi aduce aminte de tine.
Îţi promit că am să-mi dedic o mare parte din viaţă căutând miezul de iubire ce se ascunde în abisul sufletului tău, căci pentru fiecare dintre noi există acea persoană care îţi sfâşie sufletul prin simplul fapt că există, dar nu este lângă tine.
Îmi lipseşti!
