Un scriitor...

Sunt actor
Unul visator
Un vis de fier, imi ofera ajutor
Sunt incepator
Imi iubesc meseria, fara de ea simt ca mor


Sunt artist
Unul trist
Un sentiment de aur, foarte egoist
Sunt sufletist
Iubesc sa scriu, asta ma face sa raman optimist


Traiesc fara de aer
Respir iubire, actorie
Romane, "Romeo si Julieta" mi-este muza
Sunt categoric, eu nu iubesc
Eu ador
 Locuiesc intr-un oras mic
O camera intunecata
 Incuiata. O lampa, o pana
Scriu si astfel traiesc
Ma visez actor, joc bine
Sunt profesionist, imi place
Dar ireal.
Sunt fals, un actor
 Sunt stupid, un actor
Sunt magician, tot actor
Sunt realist, scriitor
Am prieteni, Shakespeare
Doar o carte, un cerc aproape perfect
De lumina, pe o bucata de hartie
Regrete insiruite pe randuri acoperite
De cuvinte, realitate sumbra
Si liniste lugubra
Si scriu fara incetare
Cuvinte gasesc usor, dar usor.

Nu-mi place poezia
Ador fiinta,
visez...
O pereche de tocuri
Un plasture pus la calcai
Zaresc o floare in par
E frumos, natural
O pereche de ochelari
Ascund ochii sinceri si nevinovati
Un zambet modest, fals
Ridicol...

Nu stiu ce sa mai scriu
Visez deja de prea mult timp
Ador fiinta,
Si nu pot face nimic
Zambetul acela se transforma usor
Intr-un zambet concis, direct
Inselator, dar totusi aparte
Ochii se ridica naivi peste ochelari
Si ma privesc, si nu stiu ce sa fac
Unde sa ma duc 
E jale..

Ma trezesc
Ma opresc, nu mai visez
 Nu mai sunt artist
Nu voi mai fi actor
Voi fi pur si simplu
Un scriitor...